Instanța Tribunalului București a respins plângerea făcută de Dan Voiculescu în privința măsurii controlului judiciar, luată în cursul urmăririi penale, decizia nefiind definitivă.
Hotărârea Tribunalului poate fi contestată, în cel mult 48 de ore, la Curtea de Apel București.
Tribunalul București a judecat marți contestația formulată de Dan Voiculescu în cazul măsurii controlului judiciar dispusă de procurorii DNA în noul dosar în care este cercetat pentru șantaj, după ce ar fi amenințat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro. Instanța a amânat atunci pentru joi decizia în acest caz.
Dan Voiculescu a fost joi, înainte de decizia instanței, la Poliția Ilfov, unde trebuie să se prezinte conform obligațiilor stabilite prin controlul judiciar.
Fondatorul Partidului Conservator a spus că vine în continuare la Poliție și face așa cum au stabilit anchetatorii, precizând însă că are „și alte treburi”.
Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând din 3 iulie, față de Dan Voiculescu, pentru „șantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (șapte acte materiale)”.
Potrivit ordonanței de dispunere a controlului judiciar, Voiculescu „a amenințat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri și administratori a trei companii că, în situația în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanșa o agresivă campanie de discreditare”.
Sub această amenințare, susțin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunțător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparținând acestuia.
DNA mai susține că un al doilea om de afaceri, denunțător la rândul său, „deși s-a simțit direct și puternic amenințat, a refuzat categoric să cedeze șantajului, amenințării și constrângerii, așa încât, trustul controlat de inculpat a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestui om de afaceri”.
Nicolae Palfi și Octavian Crețu, acționari la Romaqua, ar fi – potrivit unor surse judiciare – doi dintre oamenii de afaceri șantajați de Dan Voiculescu, prin amenințări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.
La ieșirea de la DNA, unde i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, Dan Voiculescu a menționat numele lui Palfi, având însă dubii cu privire la corectitudinea acestuia și adresându-i-se, pentru lămuriri, avocatului său.
Contactat de MEDIAFAX, partenerul de afaceri al lui Palfi, Octavian Crețu, nu a dorit să comenteze subiectul, dar a ținut să sublinieze: „Să lăsăm justiția să lămurească”.
Potrivit unor surse judiciare citate de „Gândul”, omul de afaceri Nelu Iordache ar fi de asemenea unul dintre denunțătorii din dosarul în care Dan Voiculescu a fost pus sub control judiciar.
Dan Voiculescu declara, în 5 iulie, la intrarea în sediul IPJ Ilfov, că nu putea să îl șantajeze pe Nelu Iordache, pentru că ultima dată l-a văzut acum 20 de ani, iar pe celălalt denunțător nici nu îl cunoaște, precizând că noul dosar este „o făcătură”, iar în dosarul ICA este pregătit pentru orice. „Cum poți să șantajezi pe cineva pe care nu l-ai mai văzut de 20 de ani?” a spus Dan Voiculescu.
El preciza că trebuia să plece în iulie în vacanță cu familia, dar și-a anulat biletul și pe 3 iulie și-a trimis familia în concediu. „Probabil că nu s-a aflat că eu nu plec și pe 3 iulie au fost chemați vreo trei-patru ca să dea declarația asta (…) Procurorul trebuia să fie informat că mi-am anulat biletul de avion”, a mai spus Voiculescu, precizând că și-a anulat biletul pe 1 iulie, când a aflat că trebuie să fie la instanță pe 6 iulie, pentru dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.
Din probele administrate în acest dosar rezultă că, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, Voiculescu, sub pretextul îmbunătățirii și menținerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunțători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecție împotriva denigrării.
„Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunțătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenție deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media și a subliniat că lipsa promovării în media a activității companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de știri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 sau Antena 3”, mai arată DNA.
Potrivit DNA, pe timpul cât se află sub control judiciar, Dan Voiculescu trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței și să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de Poliție sau ori de câte ori este chemat. De asemenea, el nu are voie părăsească teritoriul României fără încuviințarea prealabilă a procurorului și nici să se apropie de denunțători, de martori și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.
Anchetatorii i-au atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu cea a arestului la domiciliu sau a arestării preventive.
Dan Voiculescu este judecat în alte două dosare, pentru privatizarea ICA, respectiv șantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.
În dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, luni au fost audiați inculpații, iar la final instanța a stabilit un nou termen de judecată în 4 august, când ar urma să dea declarații martorii.
În 26 septembrie 2013, Tribunalul București l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiș, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu și Flavius Adrian Pop au fost condamnați la șase ani de închisoare cu executare. Instanța a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu și Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnișoru, instanța a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.
Sentința a fost contestată la Curtea de Apel București, care va da o decizie definitivă în acest dosar.